vineri, 26 iulie 2013

Orasul cu praf de zane

Despre Praga am mai scris, dar erau gânduri extrase din amintiri prăfuite de ani. Anul acesta planeţii s-au aliniat în aşa fel încât să mă ducă din nou acolo şi cum m-am întors ieri am zis să profit de amintirile proaspete.
         Sunt evident multe lucruri de văzut în Praga şi pe cât posibil mă străduiesc să nu repet povestea de data trecută, dar nu despre arhitectura ei voiesc a vă povesti prioritar ci despre starea de spirit.
         Soarta face ca eu să pun piciorul în Praga în  momente tulburi ale vieţii mele, mă gândesc că acesta o fi şi fost motivul alinierii planeţilor. În cazul meu oraşul îşi face datoria de fiecare dată.
         Dacă despre Roma v-am spus că este linişte, că te poţi reinventa acolo, despre Praga vă spun că este  „buena onda” ( tot ce pot face în materie de traducere este  „good vibe”, nu că nu aş crede că limba română are muuulte cuvinte corespunzătoare numai că mie nu-mi vine în cap absolut nici un sinonim perfect pentru sentimentul acesta ).
         Praga este un oraş al zâmbetului, oameni, căţei, soartă toate îţi răspund zâmbind acolo. Nu spun că nu sunt multe de văzut dar, dacă timpul tău e limitat, în loc să alergi în căutarea obiectivelor turistice mergi în Piaţa din centrul vechi şi trânteşte-ţi fundul pe pietrele cubice ale pavajului, priveşte furnicarul care se strânge începând cu fără douăzeci de minute al fiecărei ore în faţa Ceasului cu Sfinţi şi aşteaptă.
          Lasă soarele să îşi continue mersul pe cer, diluează-te în lumina asfinţitului sau numără stelele surprinzător de luminoase, pierde-te în timp. Spiritul oraşului o să-ţi pătrundă în suflet încet ca o intravenoasă cu bucurie, printre sunetul ritmat al copitelor şi acordurile cântăreţilor care îşi ţin reprezentaţiile în piaţă, grijile se vor topi şi tu te vei simţi mai uşor cu câteva tone de amărăciune.
         Piciorul va începe să ţină ritmul muzicii. Aici nu e nevoie să munceşti tu întru reinventare, Praga o va face pentru tine, vei avea numai sentimentul pregnant că în vreme ce tu te cufunzi în veselia ei, destinul tău se reconstruieşte cu cărămizi translucide şi viu colorate. După un timp drumul  tău în viaţă ţi se va deschide în inimă la fel de clar ca una din străduţele înguste ce pornesc din piaţă şi te vei adăuga dansând vreunuia din grupurile ce străbat oraşul în straie portocalii cântând Hare Krishna .
         Praga este un oraş cu istorie dar nu o vei simţi apăsându-ţi pe umeri, e ca şi cum deasupra ei o divinitate jucăuşă a împrăştiat un borcan întreg cu praf de zâne care continuă să se cearnă o eternitate peste vizitatori, făcându-i să meargă printr-o poveste.

         Am fost de Praga şi voi mai merge, probabil mai mult decât o dată, chiar dacă viaţa mea nu va mai prezenta noduri gordiene, pentru ca mie oraşul îmi încarcă pur şi simplu bateriile de fericire.

10 comentarii:

  1. Mare lucru Praga! pai cand ti-oi povesti eu cum e la Corabia, la Dorohoi sau la Slanic -Prahova sa vezi cum o sa te mai roada invidia! ca eu sunt o persoana umblata prin lume, am fost hat, pana la...Varna!:))
    Multe plimbari placute iti doresc si multe capitale la picioare. Eu ma multumesc cu una singura, se numeste reparatie capitala!:))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite ca la Varna n-am apucat sa ajung niciodata, o punem pe lista :P

      Ștergere
  2. Praga este un oraș de vis. Și e orașul cel mai drag sufletului meu. Și eu mă gândesc să o mai vizitez măcar o dată.

    RăspundețiȘtergere
  3. Hai ca deja m-ati enervat cu Praga voastra! Ia sa ma duc si eu la Praga! Dar la Praga mea, adica o strada din Ploiesti cu numele asta unde se afla sediun Casei de Sanatate.:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Fratele meu a facut o pasiune nebuna pt orasul asta si eu calatoare nu am ajuns! :( nu i nimic! E pe pe lista de must! Am vazut in schimb de foarte curand MAdridul si mi a placut mult....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie mi-a placut Madridul dar Praga e alta poveste :)

      Ștergere
  5. E superb textul tau, prin senzatiile create in spatele imaginilor. Am fost la Praga de doua ori, o data cand eram "mica" si cautat noaptea o berarie celebra, a doua oara cand eram "mai mare" si am stat prea putin pentru cate erau de vazut. A fost o cursa contra cronometru "ca japonezii la Paris" sa vedem cat mai repede, cat mai multe. Imi aduc aminte de camera din centrul vechi , superba si masina parcata intr-un parking la "mama naibii la nivelul -5".

    RăspundețiȘtergere
  6. N-am fost în Praga, dar azi am ajuns. M-am plimbat cu tine pe străduțele înguste, zâmbind oamenilor, cățeilor, Sfinților din ceas. Dacă aș ajunge vreo dată sigur te voi găsi printre zânele ce împrăștie praf de poveste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi doresc din tot sufletul sa ajungi, e un oras care ti se prinde de suflet :)

      Ștergere

Da-ti cu parerea ca e gratis