vineri, 25 aprilie 2014

Timpul...timpurile

Sunt zile în care concepţiile tale despre lume se clarifică mai instant decât budinca din praf de budincă, aia aproape gata făcută în care mai învârţi şi tu 5 minute să te dai gospodină.
Azi m-am chiulit de la lucru să termin ce am de scris pe acasă, evident sunt la al treilea blog dar nu m-am apucat de ce aveam eu efectiv de făcut, asta e însă altă poveste.
Şi cum mă plimbam şi eu la un blog de cafea am nimerit la Vienela care avea neşte probleme cu timpul, deh femeie nehotărâtă, ba voia să-l opească, ba să-l alunge. Logic cum poza mea figurează în wickipedia la egocentrism mintea mi-a fugit duios la mine.
Timpul nu fuge, ziua nu s-a scurtat, mintea mea percepe timpul asemănător spaţiului, ne putem deplasa prin el înainte şi înapoi numai că n-am învăţat cum, omenirea trebuie că e încă în era copilăriei ei.
Cert este că, deşi nu putem să ne controlăm direcţia, ne putem contola viteza deplasării. Timpul este al dracului de relativ şi nu mă interesează ce declară toate ceasurile lumii, el nu trece la fel pentru toţi oamenii şi nici pentru acelaţi om în diverse situaţii. Sunt lucruri care durează la nesfârşit deşi ceasul insistă să îţi spună că nu au trecut decât vreo 5 minute şi lucruri care se întâmplă instantaneu de parcă o viaţă întreagă se comprimă în 5 secunde în care simţi totul, ştii totul, eşti totul.
Ceasul desigur îţi va demonstra că alea 5 secunde au durat o oră dar în fond de ce să dăm credit unui instrument mecanic şi nu propriei noastre firi?
Şi mai există timpul ăla care nu există pentru că nu ştim să ni-l procurăm, pentru că ne ocupăm excesiv de trecut şi de viitor şi uităm că timpul are în realitate o singură dimensiune: prezentul pe care noi o ratăm între amintiri şi planuri.

Normal că nu o să ai niciodată timp dacă refuzi constant să trăieşti în prezent. Nu opriţi timpul, nu lungiţi ziua, învăţaţi numai să îi controlaţi curgerea şi să vă bucuraţi de ea.

Un comentariu:

  1. Da, da, usor de zis, greu de facut. La teorie sunt buna si eu, cu practica stau mai prost... :)))) Habar nu am cum sa imi dramuiesc timpul, ma las acaparata de nimicuri, de problemele altora, de tot felul de chestii rapitoare de secunde, minute, ore, iar la finele zilei ma intreb cum naiba a zburat timpul...
    Asta este tabloul meu preferat, de care nu ma voi satura niciodata, oricat de mult l-as privi.

    RăspundețiȘtergere

Da-ti cu parerea ca e gratis