miercuri, 12 februarie 2014

Contract de intretinere

Mno articolul ăsta este adresat mai mult bătrânilor, dar pentru că nu sunt părtinitoare trebuie să îi avertizez şi pe cei mai tineri că trebuie să fie foarte atnţi când se bagă în aşa ceva.
Ştim cu toţii replica aia celebră „Să faci un copil să aibă cine să îţi aducă un pahar cu apă la bătrâneţe”, nu că aş fi mare fan al ideii de a face copii pentru siguranţă.
Eh există situaţii în care fie asigurarea asta ţi-a ieşit aşa rău că nu poţi aştepta vreun ajutor de la copilul în cauză, fie pur şi simplu nu ai reuşit să îl faci. Şi din nou prudenţii se gândesc să îşi asigure cumva paharul ăla de apă.
Şi se gândesc ei îndelung până ajung la concluzia că trebuie să încheie un contract de întreţienere.
Dacă sunteţi cei care au nevoie de îngrijire, vă sfătuiesc părinteşte să apelaţi cu încredere la un testament, dacă oamenii pe care i-aţi ales decid să uite că trebuie să aibă grijă de voi, faceţi alt testament în favoarea altcuiva, vindeţi casa şi folosiţi banii, controlul e la voi.
E drept că şi întreţinătorii or să vrea o siguranţă şi atunci apare ideea asta minunată „să facem acte pe casă”.
Dacă e neapărat atunci citiţi de 100 de ori ce semnaţi. Asiguraţi-vă că în contract nu scrie că vindeţi pentru un preţ şi că există şi o clauză de întreţinere, stabiliţi în contract ce înseamnă întreţinerea aia :haine, mancare, menaj, medicamente. Întrebaţi despre fiecare cuvânt dacă e nevoie până veţi şti ce semnaţi înainte de a semna, după e prea târziu.
Da, legea prevede dar până să ajungi la interpretarea legii nu e mai cuminte să stabileşti tu înainte?
Nu te baza pe ideea că notarul ştie ce face sau pe încredere în întreţinători, sunt mare susţinător al încrederii între oameni dar nu chiar oricând şi oricum, nu când te poţi trezi fără casă şi neîngrijit.
Dacă sunteţi în cealaltă parte, sunteţi întreţinătorii asiguraţi-vă şi voi că nu aţi dat de vreun bătrân mofturos care vrea să scoată 5 rânduri de piele de pe voi, dap e posibil ca în mintea voastră mâncarea să însemne ce mânca el şi până acum iar în mintea lui mâncare de restuarant cu stele Michelin.
E un contract, lăsaţi la o parte jena, vai cum noi cu xulescu pe care îl iubim ca pe copilul nsotru sau ca pe mama noastră să prevedem în scris detalii aşa precise? Renunţaţi al ideea că „oameni suntem”, practica a dovedit că suntem oameni până când ajungem în faţa instanţei şi atunci devenim altceva.
Păstraţi chitanţe, deschideţi uşile sufletului şi povestiţi fie că nu sunteţi îngrijiţi, fie că vă aruncă în cap mâncarea, nu va ruşinaţi de starea la care s-a ajuns, nu e o rezolvare a problemei, scrieţi notificări, chemaţi prieteni, lăsaţi toată lumea să afle detaliile.

Dar astea sunt deja în etapa a doua, în prima etapă, de oricare parte ai fi înainte de a semna un contract, fă un efort şi plăteşte o consultaţie la avocat, nu e scumpă şi e un cost infinitezimal faţă de cât te va costa un un proces ulterior prin care încerci să scapi de contractul pe care l-ai semnat de capul tău.

2 comentarii:

Da-ti cu parerea ca e gratis