marți, 28 ianuarie 2014

Munca

E plină lumea de soluţii pentru mai toate problemele pe care credem că le avem.
E plin internetul de bloguri cu sfaturi, tehnici şi terapii. Nu le-am verificat pe toate, de fapt nici pe cea de azi nu am aplicat-o ca la carte dar ceva din tehnica asta mi se pare interesantă, poate pentru că mă întoarce la unul din obiceiurile mele bune „ să încerc să stau un pic în pantofii celuilalt înainte de a mă enerva, înainte de a-l judeca, înainte de a-mi strica ziua din cauza lui”
Habar nu am care sunt calificările lui Katie Byron, probabil cu o minimă diligenţă le-aş fi putut afla, dar nu mi s-au părut esenţiale, mi-a plăcut ceea ce ea numeşte „munca” şi modul în care se poate aplica la o gamă largă de probleme.
Munca asta consta în a completa nişte formulare, unul presupune să dai informaţii despre ce te deranjează „ formularul vecinului” deşi poate cuvântul e folosit în sensul biblic de „aproapele „, aveţi şi voi ceva înţelegere cu traducerile mele, în fond nu am studiat oficial şi organizat limba engleză nici măcar 30 de minute dar o oră întreagă, pe vremea mea la şcoală ne preocupam de rusă.
Sunt fix 6 întrebări respectiv:
1.     Acum şi aici cine te supără, enervează, dezamăgeşte şi de ce?
Sunt______emoţia ____________pe ___numele_____pentru că
2.     În aceste condiţii cum vrei să se schimbe persoana în cauză? Ce vrei să facă?
Vreau ca______numele ______ să _______________
   3.În aceste condiţii ce l-ai sfătui să facă?
___Numele______ ar trebui/n-ar trebui să _________________
4.     Pentru ca tu să fii fericit în situaţia asta ce ai nevoie să gândească, simtă, spună sau facă persoana cealaltă?
Vreau ca ___numele _______să___________
5.     Ce părere ai despre persoana respectivă în această situaţie?
Cred că _____numele ____ este _________
6.     Ce anume din această situaţie nu vrei să mai experimetezi vreodată?
Nu vreau ca ________________
Bun, după ce ai completat lista problemelor trebuie să o supui pe fiecare unui număr de fix 4 întrebări care sunt :
1.     Este afirmaţia asta adevărată? ( da sau nu, dacă nu treci la numărul 3)
2.     Pot şti în mod sigur că e adevărat? (da sau nu)
3.     Cum te simţi şi ce faci atunci când crezi că afirmaţia este adevărată?
4.     Cum ar fi dacă nu ai avea acest gând?
Acum ia fiecare din primele 5 răspunsuri de pe foaia vecinului şi răsuceşte-le.
Există trei direcţii în care la poţi inversa. Spre tine, spre celălalt şi spre opus, găseşte cel puţin trei exemple care să confirme fiecare răsucire.
Exemplul folosit de ea e foarte simplu „Paul nu mă ascultă când e vorba de sănătatea lui”, iar răsucirile sunt:
-         Spre sine „Eu nu mă ascult când e vorba de sănătatea mea”
-         Spre celălalt „Eu nu îl ascult pe Paul când e vorba de sănătatea lui”
-         Spre opus” Paul mă ascultă când e vorba de sănătatea lui”
Despre întrebarea numărul 6 răsucirea este diferită înlocuieşte „Nu vreau să mai” cu „Sunt dispus” sau „Abia aştept”.
S-ar putea să ajungi la nişte rezultate  uluitoare plecând de la lucruri pe care le credeai foarte clare. Pentru că în în fond am inventat cuvintele pentru a ascunde adevărul de ceilalţi şi de cele mai multe ori şi de noi înşine, iar ceea ce spunem se întâmplă de multe ori să fie complet pe lângă ce ne şopteşte sinele nostru profund.
Pentru cine are timp şi chef să cerceteze mai departe prin Munca lui Katie Byron ogăsiţi aici.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Da-ti cu parerea ca e gratis