joi, 5 septembrie 2013

Oamenii gresesc

Aud de ceva vreme „Oamenii fac greşeli”, e o formulă utilizată ca un panaceu universal, nu contează cum şi cât de grav ai dat cu bâta în baltă, cât ai rănit, cum ai dat alte vieţi peste cap.”Oamenii fac greşeli” şi treaba asta ar trebui să rezolve totul pentru că  în mod misterios se translatează vina de la cel care a greşit că doar om este, la cel care  a fost rănit prin greşeala asta şi care devine personajul negativ pentru că nu se grăbeşte să ierte , să uite şi mai ales să continue ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat.
Formula asta mică, nevinovată, cu un aer de ridicare neajutorată din umeri este una din cauzele pentru care suntem nefericiţi, indiferent de care parte a greşelii ne-am aflat.
Dacă am greşit, formula asta aplicată cu credinţă ne asigură că o vom mai face, pentru că nu ne-am oprit în loc 5 minute să ne dăm seama de ce am făcut greşeala aia? Am acceptat ca pe o axiomă că facem greşeli în virtutea apartenenţei noastre la oameni. Nu i-am căutat cauzele şi nu am învăţat nimic din ea.
Dacă ni s-a greşit fie că nu am iertat şi acolo într-un colţ de suflet am păstrat ranchiuna, cicatricea care nu trece chiar aşa de repede pentru că tu vrei să ierţi sau să uiţi, fie am iertat fără să ne mai gândim la toată povestea, fără să ne întrebăm cum naiba am ajuns în situaţia de a fi răniţi, că omul care a făcut-o nu cred că a intrat în viaţa noastră prin invazie armată. Noi i-am dat drumul.
Oamenii nu fac greşeli, oamenii fac alegeri. De la a face ceva greşit la accepta un şir de asemenea greşeli ale altora în viaţa noastră. Alegem să ne concentrăm pe negativ, alegem să ne înconjurăm de oameni cu care nu avem nimic în comun, alegem să iubim oameni care nu ni se potrivesc, să ne otrăvim plămânii cu tutun şi organismul cu fast food şi mâncare ultraconservată, alegem să ne închidem în noi şi în casele noastre, alegem să trăim cu nasul în monitorul calculatorului, televizorului, tabletei şi să nu ieşim afară.
Privind în urmă sau înainte totul e o alegere, alegem să renunţăm la timp cu cei dragi pentru slujbă, să ne cumpărăm obiecte care nu ne sunt de folos dar ne vor înghiţii banii, timpul şi viaţa, să nu ne îngrijim de trupul, mintea şi sufletul nostru, alegem să fim sedentari, alegem să urâm, alegem să ne înscriem în câte o tabără deşi adevărul e una din cele mai relative valori.

Alegem toate astea şi nu ne asumăm răspunderea fiecăreia dintre alegerile noastre, condamnându-ne la nefericire în spatele unor scuze subţiri  cum ar fi asta cu „Oamenii fac greşeli” şi aşteptând o salvare divină probabil, în mod clar dintr-o sursă exterioară pentru că atâta vreme cât nu acceptăm că nu facem greşeli ci alegeri nu putem pricepe nici că tot noi putem alege şi să nu facem greşeli.

6 comentarii:

  1. "noi putem alege şi să nu facem greşeli" .... :))) sorry dar nu cred ca suntem oracolul din Delphi ca sa ne dam seama 100% ca am ales gresit....
    Pana la urma tot ajung la concluzia ca inchisa intr-o manastire mi-ar sta cel mai bine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si aia nu ar fi tot o alegere?

      Ștergere
    2. Ba da, dar itrebarea ar fi daca ar fi gresita sau nu ...

      Ștergere
  2. Cred ca o poti numi greseala daca o sesizezi si incerci sa n-o repeti. Daca perseverezi e ori o alegere proasta ori un viciu de-a dreptul. Unele greseli sunt bune, sunt lectii de viata care iti calauzesc pasii, altele devin din lucruri marunte lucruri ireparabile.Ca, daca din greseala, incurci frana cu acceleratia si omori un om pe trecerea de pietoni nu vad cum mai poti indrepta lucrurile...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si sunt atat de multe datile in care stii ca ranesti pe cineva dar o faci totusi in ideea ca va trece sub semnul greselii, ca poate nu ai stiut ce faci, ca nu ai inteles toate implicatiile

      Ștergere
    2. Cu asta chiar sunt de acord !!!

      Ștergere

Da-ti cu parerea ca e gratis