sâmbătă, 10 august 2013

Tocanita si filozofii

Nu îmi place bariera lingvistică, se pierde mult la traducere, de exemplu eu ţin minte relativ corect ( aşa am eu amintiri întinse dar numai relativ exacte) din Tolstoi „Popoarele fericire nu au istorie”.
         Pe citatul acesta l-am verificat numai în engleză dar acolo am găsit „happy people” şi nu mi-e clar dacă Tolstoi săracul a avut în vedere popoarele sau oamenii aşa în general.
         Oricum ar fi cert este că m-am trezit de dimineaţă cu citatul acesta în cap şi m-a urmărit în vreme ce am sacrificat ritual o ciurdă de legume întru săvârşirea unei tocăniţe de ciuperci.
         L-am întors pe toate părţile în vreme ce cuţitul îşi tăia drum prin nişte ardei proaspeţi care lăcrimau dulce acrişor pe altarul artei culinare. Ce naiba a vrut poetul să spună cu asta?
         Că ne rescriem istoria în funcţie de propriile interese? Că dacă suntem învingători vom povesti lucrurile dintr-un punct de vedere însorit pentru că nu are cine să ne contrazică?
         Sau că popoarele sau oamenii, că nah rusa mea deficitară mă împiedică să aflu cuvântul folosit exact de Tolstoi,  человек sau люди, au un obicei nu foarte bun de a-şi scrie în istorii şi de a-şi aminti din trecut numai părţile nefericite.
         Istoria unui popor ca şi trecutul unui om ar trebui să îi fie definitoriu, cel puţin aşa am fost învăţaţi să crede, eu una mă revolt lejer împotriva ideii, poate până ieri am fost dracul gol asta nu înseamnă că nu pot deveni un heruvim numai aşa pentru că vreau. Dacă am în spate un trecut al nefericirii de ce ar trebui să mă urmărească starea asta până la final? De ce nu aş putea rupe tradiţia şi deveni cea mai rază de soare de pe pământ?
         Acum serios privind în istorie sunt înscrise acolo numai evenimentele legate de lupte, războaie revoluţii etc. În câte cărţi de istorie aţi citit „Şi ziua de 21 mai 1567 a fost o zi liniştită în care nimeni nu s-a luptat pentru ceva”. Nu considerăm că asta ar fi o informaţie cu care să ne ocupăm memoria şi totuşi eu o prefer de 1000 de ori celor gen „Şi la lupta de pe Podul Înalt i-am învins pe turci”.Prefer liniştea eroismului, prefer înţelegerea impunerii unui punct de vedere, într-o lume făcută după sufletul meu nu am avea de ce să studiem istoria pentru că nici o bătălie nu ar fi fost dată vreodată.
         La vremea când ajunsesem să tai nişte ciuperci rotunjoare şi aparent fericite o altă interpretare mi-a trecut prin cap. Poate că pot fi fericiţi numai acei oameni care au învăţat să nu trăiască în trecut, care ştiu că amintirile fie ele şi plăcute sunt un dar otrăvit care ne înghite prezentul. Bun sau rău trecutul a fost şi viitorul o să vină, dacă pentru cel de al doilea se merită să pun la bătaie unul două vise colorate pentru trecut nu trebuie să-mi pierd nici o clipă a prezentului. Nu are rost nici să plâng azi pentru greşelile sau ghinioanele de ieri, nici să refuz clipa dulce sau amăruie de azi cu gândul la savoarea unei zile trecute. Nu te poţi hrăni cu amintirea prăjiturilor din copilărie, excepţie făcând Proust cu madlenele lui, şi după cum corpul nu îţi poate lua hrana din amintirea mâncărurilor trecute, nici sufletul nu se poate hrăni cu amintirea iubirilor sau fericirilor de ieri.

         Slavă Domnului, după ciuperci şi roşii am potrivit tocăniţa la condimente şi am ţipat-o în cuptor că dacă mai trebuia să stau prin bucătărie cine ştie unde ajungeam. Şi totuşi cu gândul la salata pe care trebuie s-o fac acum nu mă pot opri să  mă întreb din nou. Ce naiba a vrut să spună poetul cu asta?

2 comentarii:

  1. Sper ca n-ai mancat tocanita aia! Ca nu e un produs gastronomic, e un eseu filozofic. Un praf de sare, un praf de piper si tot praful din istorie.:)
    Imi place istoria, gasesc ca e o buna lectie pentru viitor dar in ultima vreme ma tot gandesc cam cat adevar e in tot ce am invatat eu. Istoria o scriu invingatorii si o scriu cat sa iasa ei bine in lumina reflectoarelor. De invinsi si de victime colaterale nu prea se spune nimic desi ei au trait drama cel mai intens.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca de aia m-a luat somnul dupa masa, prea multa istorie in tocanita :P.
      Mah nu stiu daca ar putea exista o istorie obiectiva, chiar daca ne-am pune in cap treaba asta pentru ca oameni suntem, oricum vei tine partea cuiva chiar fara sa vrei.
      Imi aduc aminte cum am invatat despre victoria noastra de la Calugareni si totusi o saptamana mai tarziu turcii ocupau Targovistea

      Ștergere

Da-ti cu parerea ca e gratis