duminică, 28 iulie 2013

Lecţia de fericire 1

Nu ştiu cum mă apucă pe mine filozofia numai duminică, probabil am mai mult timp decât de obicei că nah, în ziua a şaptea  mă mai odihnesc şi eu.
         Azi am ajuns să mă gândesc la fericire, care ar trebui să fie un lucru destul de uşor de atins şi după care alergăm constant ca nişte şoricei din ăia într-o rotiţă. Mă gândesc în infinita mea inteligenţă că ni se întâmplă asta din două motive mari şi late, bine ar putea fi unul singur depinde cum formulăm : determinare defectuoasă a conceptelor.
         Dacă te-ar opri cineva acum şi te-ar întreba dacă eşti fericit ce i-ai spune? Asta a fost partea uşoară, dacă te-ar întreba ce înseamnă pentru tine fericirea? Mda, aici încep problemele, ne legăm fericirea de diverse obiective. O să fiu fericit când achit ipoteca pentru casă, când primesc avansarea, când mi se dublează venitul, când o să am relaţia de vis, când o să am copilul acela perfect ca în reclamele pentru mâncare de bebeluşi.
         Fericirea ar trebui să fie un concept mai puţin legat de exterior, mai puţin o destinaţie cât o călătorie.
         Te-ai trezit dimineaţa abia aşteptând să faci ceva? Eh ai fost fericit. Te-ai aşezat la umbră într-o zi toridă să bei ceva rece cu prietenii? Şi atunci ai fost fericit. Ai auzit un banc bun sau o replică savuroasă care te-a făcut să râzi cu lacrimi câteva minute? Ghici cum ai fost.
         Şi lista se poate întinde în funcţie de preferinţele fiecăruia, o plimbare în parc, o oră la sală, o carte citită pe nerăsuflate, aranjatul florilor din grădină, o joacă cu pisica, o melodie care îţi place mult când doar ce te-ai urcat în maşină, tu, maşina, o şosea şi senzaţia de libertate.
         Sunt tot atâtea momente în care ai fost fericit dar nu le-ai băgat în seamă. Şi se întâmplă des, zilnic, de mai multe ori pe zi. Ar fi minunat dacă le-ai conştientiza ca atare, dacă ai apăsa butonul de Pauză a grijilor şi ai trăi clipele alea de fericire din tot sufletul.
         Aşa cum spuneam problema noastră e în principal una de concept, argăm în căutarea fericirii fără să îi definim complet nuanţele, fără să acceptăm că ea poate fi şi altfel decât în imaginea aia de care ne-am legat cu lanţuri.
         Lecţia de fericire numărul 1 ar suna cam aşa: află ce te face să te simţi bine, tot ce te face să te simţi bine  şi apoi repetă de câte ori poţi. Fi deschis unor opţiuni noi, fi atent nu ştii când îţi trece o oportunitate prin faţa ochilor. Cel puţin o dată pe zi fă ceva de pe lista ta de lucruri care te fac fericit şi cel puţin o dată pe zi adaugă ceva nou pe ea.

         În fond nu te-ai apuca nici măcar să găteşti cina înainte de a avea o reţetă, de ce ai pleca în căutarea fericirii fără ceva ajutor?

2 comentarii:

  1. Azi am manjit un borcan si am citit ceva deci am fost de doua ori fericita. Intre aceste momente cam scurte, a trebuit sa gatesc si sa calc rufe ceea ce mi-a taiat din euforia momentelor fericite de mai inainte. Cam efemera fericirea asta marunta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu as fi fost fericita cand gateam chiar si asa la 45 de grade la umbra, fiecare cu fericirea lui. Ideea e ca ai fost fericita si probabil la ora aia nici nu ai realizat, cand te uiti inainte sa adormi pe retrospectiva zilei o sa stii ca ai fost fericita azi :)

      Ștergere

Da-ti cu parerea ca e gratis