miercuri, 12 iunie 2013

Loc de visat

Mie Universul nu-mi vorbeşte în şoaptă. Niciodată. Ştie că e inutil, eu fiind foarte atentă la modificările subtile aşa că mie îmi urlă indicaţii, dacă trebuie să fac ceva începe cu un semn discret, mi se deschide cartea din greşeală la o anumită pagină să zice, după aia nimeresc într-un documentar care tratează subiectul pe un post pe care nu mă uit never şi pe care am ajuns răsucindu-mă peste telecomandă.
Urmează o emisiune la radio auzită în autobuz, un mail pe care îl am de vreo săptămână în inbox dar nu l-am citit că nu mi se părea interesant şi pe care decide să mi-l citească expeditorul şi să-mi bage sub nas un link spre ceva, pe urmă vreo 3 bloguri pe tema asta. După atâta efort al Universului mi se aprinde şi mie lampa inspiraţiei natural, fără efort, ce să zic mi-s sămânţă de geniu şi nu e cazul să mai şi muncesc.
De vreo două săptămâni tot nimeresc articole în care se subliniază că subconştientul este mai impresionabil vizual, că poţi să îţi doreşti chestii, să te concentrezi şi să meditezi cât vrei dacă nu îi oferi un suport vizual lui o să îi fie greu să îţi livreze la uşă produsul dorit.
Lumea, adică specialiştii, adică ăia cu recunoaştere de guru în materie de dezvoltare personală şi alte lucruri foarte complicate recomandă un panou pe care îl botează fiecare cum îi trece prin cap ideea de bază fiind panoul dorinţelor.
Pe panoul acesta care în sinele lui este o bucată de caton mai sănătos matale trebuie să lipeşti fotografii cu lucrurile pe care le vrei, pe care fotografii le-ai decupat din alte locuri. Pe lângă fotografii poţi adăuga şi cuvinte. Am văzut un panou făcut pentru o călătorie în Spania, printre imagini erau intercalate propoziţii despre cât de bonito e pe acolo.
Am văzut panouri care arătau ca blogul meu se vorbea acolo de toate în acelaşi timp, în viziunea mea asta ar merge fie dacă ai mai încercat figura ţi-a ieşit pe diverse categorii şi deja ştii ce ai de făcut, fie dacă nu ai vreo limită de timp , altfel cred că atenţia ta se disipează şi nu reuşeşti să te concentrezi bine pe nici unul din obiective.
Aceiaşi guru recomandă să ţii panoul acesta aproape, să-l vezi des, să meditezi cu ochii la el, să îţi notezi cum te simţi când ţi se îndeplineşte dorinţa, să savurezi în imaginaţia ta bucuria reuşitei înainte de a se vedea primele semne.
Citind un comentariu la blogul anterior mi-a trecut prin cap că nu e musai să foloseşti un carton, că nu e cale mai sigură de a-ţi asuma ceva ca fiind al tău şi întâmplat decât un blog în care să scrii despre ce ţi-ai dori ca şi cum s-ar fi întâmplat deja.
Vrei să călătoreşti în Spania? Blogspot şi Wordpress au platforme gratis, scrie despre cum ţi-a fost călătoria cu avionul, cum a fost vremea în vacanţă, cum miros grădinile de trandafiri, ce gust răcoritor are sangria după colbul drumului ( nu că ar fi colb pe acolo dar e soare totuşi), analizează pe pagini întregi gustul ciocolatei calde cu churros, creează-ţi lumea ta paralelă  şi stai în ea suficient până ţi-o însuşeşti, realitatea o să îţi urmeze imaginaţia.
Fă-ţi un blog despre cum ai decorat tu casa cea nouă, ce vopsea ai folosit, ce textură are pe pereţi, cum se reflectă soarele răsăritului în vitraliul din colţul bucătăriei, cât de mult îţi place cada aia în care ai loc cu totul pentru o baie cu spumă şi cât de minunat se potrivesc uşile de tei cu parchetul.
Pune fotografii pe care le-ai găsit în lumea mare, alege ce îţi place, joacă-te, oricum e mai bine decât să stai şi să îţi faci griji că nu ai bani pentru toate astea şi o jumătate de oră pe zi tot ar trebui să rupi pentru tine şi visurile tale.

Fă-ţi un panou al dorinţelor virtual, ocupă-te de el şi hai să vedem ce rezultate obţinem fiecare.

Un comentariu:

  1. Am aşa ceva pe peretele dormitorului. E ocupat în întregime cu obiecte primite de la cei dragi, cu trasee de excursii făcute de alţii, cu măşti veneţiene şi poze. Un loc mai bun de visare nici că se poate.

    RăspundețiȘtergere

Da-ti cu parerea ca e gratis