marți, 11 iunie 2013

blogul tau

Am mai primit încă unul din emailuri-le alea care te învaţă să faci bani pe blog în timp ce tu eşti la cafea. Nu mă omoram eu după ele nici înainte de a avea blog, acum şi mai puţin.
Dap recunosc este o posibilitate de monetizare a blogului dacă şi dacă şi mai ales dacă. Dacă îţi alegi nişa perfect, daca te adresezi de preferat vorbitorilor de engleză, că deh oamenii mai uşor caută în limba aia informaţii, dacă reclamele pe care le ataşezi au trecere la public.
Dar în cazul acesta mai e blogul tău sau e numai un mare panou publicitar pe care ai trântit 10 articole, nu e cazul să ai mai multe, şi peste care din când în când mai dai cu un strat de lac să sară în ochi?
Ce rost are un blog dacă nu e rupt din sufletul tău atât cât îţi permiţi să împarţi cu alţii? Dacă nu le povesteşti prin ce ai trecut şi ce ai învăţat tu?
Nu am fost niciodată în Brazilia, pot desigur să scriu  bloguri perfecte despre cultură, tradiţii, principalele puncte turistice dar vor fi crâmpeie luate din sufletul altcuiva şi cusute în limbajul meu. Blogul cu pricina va cuprinde informaţii, poate chiar bune, dar nu va avea nici un fir din personalitatea mea, pentru că eu nu voi fi simţit inima locurilor acelea şi postarea va pierde mult al capitolul emoţie şi adevăr.
Uneori blogul meu are aer de jurnal, uneori las să treacă prea mult din mine, mda intenţionam o treabă mai impersonală când m-am apucat de el, dar cu timpul am ajuns al concluzia că trebuie să laşi un pic din tine în paginile lui, blogul tău eşti un tu virtual. Poate acolo vei expune faţa nevăzută a lunii, poate blogul va fi romanticul care nu eşti în exterior  sau îndrăzneţul sau glumeţul pe care lumea îl vede rar aproape niciodată, o latură a ta pe care afară în Realia nu o exploatezi suficient.
Blogul tău ar trebui să fie locul în care să te opreşti în fiecare zi şi să te întrebi ce ai făcut în ziua aia, cu ce eşti mai bun, mai rău, mai frumos, mai bogat, mai înţelept şi să le spui şi celorlalţi cum ai reuşit sau, dacă e de rău, cum să se ferească să îţi calce pe urme.
Blogul tău ar trebui să fie locul în care strângi ce îţi place, în care cauţi să schimbi ce nu îţi place, în care stai la poveşti cu oameni pe care altfel poate nu aveai niciodată şansa să îi întâlneşti.

Blogul tău ar trebui să fie madame Bovary a ta. Sau nu?

4 comentarii:

  1. Blogul meu e cam...varza! Sau, sa ma exprim mai plastic, e un fel de vitraliu in care am pictat de toate, bune si rele, cum mi-au venit la indemana.Imi propun de ceva vreme sa abordez acest subiect, advertorialele, nu pentru beneficiu ci ca o provocare. Doar ca nu ma vad in stare, am senzatia ca as transforma un hobby intr-o sarcina de serviciu si mi-ar trece entuziasmul si placerea de a scrie. Multi scriu bine, multi scriu frumos dar destui de putini scriu din suflet.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am scris advertoriale pentru ca ma inscrisesem la concursuri de blog si nu as fi acceptat sa renunt fara sa dau tot ce pot, pe viitor cred ca ma limitez la opinii despre produs bune sau rele, pe principiul daca am avut norocul sa gasesc ceva bun sa dau de stire, daca am dat de ceva rau sa avertizez.

      Ștergere
  2. Bine zis. Si eu ma intrebam la un moment dat pe cine incalzeste un blog plin cu poze culese din google, am tot rulat ideea prin minte pana am gasit un raspuns cat de cat satisfacator, considerand ca probabil persoana respectiva isi construieste propria rezerva de poze "cute" peste care a dat si pe care nu vrea sa le uite.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite ce idee draguta de tutorial mi-ai dat, multumesc :)

      Ștergere

Da-ti cu parerea ca e gratis